Ce spune CSM în cazul Ponta-SIE
Contactat de gândul, vicepreședintele CSM Gheorghe Muscalu a precizat că instituția pe care o reprezintă nu are nici un motiv să analizeze cazul având în vedere că Victor Ponta nu mai este magistrat. Gheorghe Muscalu, care este și procuror, a declarat următoarele:
„Noi nu putem analiza pentru că el nu mai este procuror din 1999 sau 2001. Sunt informații lansate despre chestiuni de acum mai bine de 10 ani. Ce să facă CSM la momentul ăsta?
Incompatibilitatea dă o răspundere disciplinară, or, răspunderea disciplinară poate fi cercetată numai într-o anumită perioadă de la comiterea faptelor. Starea de fapt a fost întreruptă în 2001. Nici nu știu dacă în Legea 92 era această interdicție. E o dezbatere politică dacă se dovedește consecințele sunt altele. Nu cred că CSM se poate implica într-o dezbatere politică”.
Ce prevedea legea specială a magistraților în perioada 98-2001
Articolul 83 din Legea 1992 prevedea următoarele: „Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățămîntul superior”.
Deși în lege nu există o prevedere clară că procurorului îi este interzis să fie și ofițer-acoperit al unui serviciu secret, la momentul 2001, el putea fi cercetat disciplinar și eventual sancționat, sancțiunea maximă fiind la acel moment excluderea din magistratură.
Art 122 al Legii 92/1992 spune la litera J că este abatere disciplinară „încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați”. Totuși aceeși lege limita perioada în care o astfel de abatere putea fi cercetată.
Legea 92 Art 124 zice asa: „Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Supremă de Justiție, se exercită de către ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvârșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii abaterii disciplinare”.
Gândul a consultat mai mulți specialiști în drept penal care au conchis că Ponta nu mai poate fi cercetat nici măcar disciplinar pentru această faptă. Penal, el putea fi cercetat numai dacă era magistrat în 2005 când interdicția a fost trecută în mod expres în statutul magistraților și când aceștia aveau o răspundere penală. Până în 2005 nu reprezenta o infracțiune să fi magistrat și ofițer-acoperit al unui serviciu.
Interdicția magistrat-ofițer acoperit este prevăzută și în Constituție. Cu toate acestea, chiar dacă într-o interpretare mai largă a legii s-ar considera că Ponta ar fi comis o încălcare a legii, aceasta este cel mai probabil prescrisă, au mai precis experții consultați de gândul.
În schimb, cel care poate fi cercetat în acest caz este ofițerul care l-a recrutat pe Victor Ponta. Acesta, potrivit experților, ar fi încălcat legea recrutând un magistrat știind că acesta se afla în incompatibilitate. Este însă puțin probabil că SIE ar pune la dispoziție o asemenea informație.
Evoluția lui Ponta de Parchetul Judecătoriei la Parchetul General
Președintele Traian Băsescu a sugerat că Ponta a intrat în SIE în 1997. În ’97, Ponta era procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. În 1998 face un mare la Pachetul General. În mod obișnuit, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experiență. În mod excepțional, Ponta a fost delegat după trei ani de activitate la Parchetul Judecătoriei Sector 1 la Parchetul General.
Potrivit informațiilor oficiale, delegarea lui Victor Ponta din 1998 a fost dispusă de procurorul general de la acea vreme, Mircea Criste. La solicitarea gândul, Parchetul General a explicat că pentru delegare nu se mai aplica acea condiție de 8 ani de activitate.
În 2001, Victor Ponta a susținut un examen pentru a promova la Parchetul General unde activa în baza delegării din 1998. La acest examen, premierul a obținut nota 10. Cu toate acestea, Ponta încă nu avea cei 8 ani de experiență necesari pentru a fi procuror la Parchetul General. Astfel că a mai beneficiat de o derogare de doi ani și opt luni. Aceasta a fost făcută prin ordinul ministrului Justiției la acea vreme, Rodica Stănoiu, și la propunerea fostului procuror Joița Tănase.
Traseul profesional al lui Ponta a fost următorul:
01.11.1995 – 01.10.1996 procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5;
19.10.1995. – 12.04.1996 stagiu militar;
01.10.1996 – 01.09.2001 procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1;
23.09.1998 – 04.04.2001 procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție;
04.04.2001 – 01.09.2001 – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, detașat în funcția de secretar de stat – șef al Departamentului de Control și Anticorupție al Guvernului;
01.09.2001 – 16.07.2002 promovat prin concurs la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, detașat în funcția de secretar de stat – șef al Departamentului de Control și Anticorupție al Guvernului;
16.07.2002 -eliberat din funcția de procuror, la cerere.
Calificativele obținute la evaluarea activității profesionale au fost, atât pentru anul 1998, cât și pentru 1999, Foarte bine. Totodată, în luna iunie 2002, Ponta a fost distins de Președintele României cu Diploma „Meritul Judiciar” cls. a V a.